Aici este locul unde majoritatea sentimentelor ating cota maxima. Hai sa o luam pe rand. Nu uitati, nu ma refer la oameni de afaceri care calatoresc pentru o sedinta and whatsoever. Deci,
Fericirea. Pe langa evenimentele arhicunoscute care ne fac fericiti ganditi-va la o chestie absolut simpla. Cand mergeti la aeroport sa luati pe cineva. Amintiti-va cate ganduri va trec pe drum, toate flashurile care apar in minte, va imaginati in slow motion toate detaliile, de la cum numeri minutele pana aterizeaza, incercarea de obicei nereusita de a vedea persoana respectiva la controale, emotia cand se deschid usile si vezi persoana . Da, atunci cand va luati in brate cand amandoi va zambiti unul altuia fericiti ca in sfarsit asteptarile au ajuns la final. De obicei uitam pana si de florile pe care trebuia sa i le dam si stangaci, le oferim cand deodata ne trezim tot cu ele in mana. La fel, persoana care vine, simte cum secundele trec pana la revedere cand aterizeaza, stau la coada agitati in speranta ca va trece mai repede timpul pana cand va iesi si stie ca cineva e afara asteptandu-i.
Tristetea. Aici, drumul pana la aeroport difera de la caz la caz. In anumite situatii drumul va parea enorm de lung si tacerea va domina,pe de alta parte insa, drumul poate parea atat de scurt atunci cand incercam sa ne bucuram de fiecare minut ramas.
In aeroporturi se vede cel mai bine iubirea. Si la sosiri cat si la plecari.
In particular, pentru mine aeroportul inseamna libertate, acasa si el. Oh, sentimentul de libertate cand plec undeva, incantata in asteptarea unei experiente noi, locuri noi, oameni noi, sentimentul de carefree.
Mhm, si el. Ce bine e cand vii si ce rau e cand pleci. Cu ce zambet ma duc la aeroport si cu ce regrete plec. Funny right?
[love, I won't be late picking you up from the airport anymore]
